Editura și Tipografia Concordia a apărut la Arad în 1911 şi a fost rodul activităţii unui grup de intelectuali arădeni în frunte cu Vasile Goldiş, care prin activitatea lor au urmărit dezvoltarea culturii naţionale în satele arădene. Pentru a putea fi răspândită cultura naţională în mediul rural, societatea Concordia a pus bazele unor biblioteci unde se găseau operele cele mai importante ale scriitorilor români din Transilvania şi România.
Ulterior Societatea Concordia, în a cărei componență intra cele două entități culturale, respectiv editura și tipografia, s-a transformat în Institutul Tipografic Concordia.
Scopul Societăţii Concordia a urmărit, potrivit statutului din 1912 „lăţirea culturei publice prin producerea a tot felul de lucrări aparţinătoare domeniului tipografic cum şi prin oferirea de lectură bună şi folositoare prin editarea de foi şi cărţi”. La punctul 5 din statut se mai amintea că tipografia va publica în limba română şi maghiară. În aceste condiţii, odată cu apariţia editurii și tipografiei Concordia s-au creat condiţii favorabile apariţiei ziarului „Românul”, care a fost ziarul oficial al Partidului Naţional Român, fapt ce a transformat Aradul în cel mai important centru politic al românilor din Transilvania, locul unde s-a pregătit Marea Unire.
Într-un proces verbal din 14 ianuarie 1912 membrii societăţii Concordia îl recunosc pe Vasile Goldiş în funcţia de „director exclusiv al societăţii Concordia” şi îi revine obligaţia de a se ocupa de tipărirea ziarului „Românul” în cele mai bune condiţii. Un alt obiectiv important al societăţii Concordia a fost înfiinţarea bibliotecilor în satele arădene. În scrisoarea din august 1934 trimisă de editura și tipografia Concordia Academiei Române se arată că realizarea bibliotecilor necesită cheltuială mare, fapt ce îi obliga pe intelectualii arădeni din jurul Concordiei să ceară un sprijin Academiei Române care „să pună la dispoziţie un număr
corespunzător de tipărituri” pentru bibliotecile din satele arădene. În răspunsul din septembrie 1934 trimis de I. Lapedatu din partea Academiei se arată că au fost trimise societăţii arădene Concordia 242 de publicaţii pentru bibliotecile din judeţul Arad.
Ca urmare a activităţii desfăşurate de editura și tipografia Concordia, în satele româneşti au pătruns cărţile şi ziarele scrise în limba română, fapt ce a dus la dezvoltarea unei conştiinţe naţionale şi în mediul rural. Prin activitatea desfăşurată de Goldiş în jurul editurii și tipografiei Concordia şi a ziarului „Românul”, Goldiş a devenit unul dintre „ctitorii” României Mari care a pregătit
ţăranii pentru măreţul act de la 1 Decembrie 1918.
În perioada cât Editura Concordia se afla în perioada vieții lui Vasile Goldiș, au fost editate și tipărite un număr impresionant publicații culturale, printre care și cartea cu titlul ,,Sărbătoarea morții,,, apărută sub egida Editurii Concordia în 1915, autor fiind diplomatul și scriitorul român Aron Cotruș (născut la 2 ian 1991 în localitatea Hașag lângă Sibiu, decedat la 1 nov 1961 la Moirada California), care, la aceea vreme a făcut parte și din redacția ziarului cu caracter naționalist ,,Românul,,.
După moartea Corifeului Unirii Vasile Goldiș, editura și-a încetat activitatea, datorită evenimentelor neprielnice care s-au succedat în acea perioadă.
